Vladimir Nabokov
Vladimir Nabokov | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2] Sankt Petersburg, Imperiul Rus[3] |
Decedat | (78 de ani)[4][5][6][7] Montreux, cantonul Vaud, Elveția[8] |
Înmormântat | Friedhof von Clarens[*][[Friedhof von Clarens (cemetery in the Swiss canton of Vaud)|]][9] |
Cauza decesului | cauze naturale[10] (boală) |
Părinți | Nabokov, Vladimir Dmitrievici[*][[Nabokov, Vladimir Dmitrievici (Russian politician (1869-1922))|]] Yelena Rukavishnikova[*][[Yelena Rukavishnikova ((1876-1939))|]][11] |
Frați și surori | Serghei Vladimirovici Nabokov[*][[Serghei Vladimirovici Nabokov (Russian poet and pedagogist)|]] Kirill Nabokov[*][[Kirill Nabokov ((died 1964))|]] Jelena Vladimirovna Nabokovová[*][[Jelena Vladimirovna Nabokovová ((1906-2000))|]] |
Căsătorit cu | Nabokova, Vera Evseevna[*][[Nabokova, Vera Evseevna (editor, translator)|]] (–) |
Copii | Dmitri Nabokov[*][[Dmitri Nabokov (Opera singer and author)|]][11] |
Cetățenie | Imperiul Rus Statele Unite ale Americii (–) |
Religie | agnosticism |
Ocupație | romancier[*] poet scriitor zoolog[*] traducător dramaturg autobiograf[*] scenarist lepidopterolog[*] cadru didactic universitar[*] critic literar[*] jurnalist scriitor de literatură științifico-fantastică[*] chess composer[*][[chess composer (person who creates endgame studies or chess problems)|]] șahist specialist în literatură[*] entomolog[*] man of letters[*][[man of letters (collective term for writers and literary scholars)|]] |
Locul desfășurării activității | Cambridge[12] Berlin[12] Paris[12] Montreux[12] |
Limbi vorbite | limba franceză[13][13] limba engleză[14][13][13][15] limba rusă[14][13][13][15] |
Pseudonim | ვლადიმერ სირინი, Vladimir Sirin, Владимир Сирин |
Studii | Trinity College (Bachelor of Arts[*] în literatura rusă, ihtiologie și literatură franceză, ) Universitatea Cambridge[1] |
Limbi | limba rusă limba engleză |
Mișcare/curent literar | Modernism |
Patronaj | Universitatea Harvard[1] Universitatea Cornell Wellesley College[*][[Wellesley College (private women's liberal arts college in Massachusetts)|]][1] |
Specie literară | satiră |
Opere semnificative | Zașciita Lujina[*][[Zașciita Lujina |]] The Real Life of Sebastian Knight[*][[The Real Life of Sebastian Knight |]] Lolita Pale Fire[*][[Pale Fire |]] Speak, Memory[*][[Speak, Memory |]] |
Note | |
Premii | Bursă Guggenheim[*][1] |
Semnătură | |
Prezență online | |
site web oficial | |
Modifică date / text |
Vladimir Nabokov (în rusă: Владимир Владимирович Набоков, n. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus – d. , Montreux, cantonul Vaud, Elveția) a fost un scriitor american de origine rusă. Familia sa aparținea aristocrației și a fost nevoită să emigreze în SUA în timpul revoluției bolșevice.
Romanele sale au fost influențate de Dostoievski și Kafka, fiind o interogare ironică asupra destinului uman, civilizației occidentale și ale zonelor obscure ale conștiinței. Se remarcă expresivitatea stilistică ce amintește de stilul prozei ornamentale ruse și tehnica frazei concentrate ce exprimă direct ideile.
Biografie
Născut la Sankt Petersburg, într-o familie cu blazon, Nabokov își descoperă de timpuriu variate talente: învață foarte bine franceza, engleza, germana, este pasionat de pictură, de șah, de entomologie și de literatură (publică un prim volum de versuri la 15 ani). Exilat, își încheie studiile la Cambridge, iar în 1922 se mută la Berlin, unde publică în gazetele emigrației ruse sub pseudonimul Vladimir Sirin (Владимир Сирин).
Aici apare și primul său roman, Mașenka (în versiunea engleză "Mary"), o mică bijuterie ce-i deschide cariera de romancier. În 1937 pleacă la Paris, apoi în Statele Unite, unde predă literatura la mai multe universități (între studenții săi se numără și Thomas Pynchon) și se dedică vechii sale pasiuni pentru fluturi.
Din 1959 se stabilește în Elveția, la Montreux. La 2 iulie 1977 moare la Hotelul Palace, unde locuia. Mașenka este romanul pe care, după propriile-i mărturisiri, îl iubește cel mai mult.
O specie de fluturi descoperită de unchiul lui Nabokov poartă numele familiei. Faima lui Vladimir Nabokov este legată, în schimb, de o „specie de personaj“, nimfeta, pe care a lansat-o în 1955, în Franța, prin intermediul unei edituri pariziene specializate în scrieri pornografice. Romanul Lolita, publicat în 1955 și în America, unde provoacă scandal, rămâne cea mai cunoscută carte semnată de Vladimir Nabokov.
A mai scris nuvele, poezie, teatru, eseu, o autobiografie ("Speak, memory", trad. "Vorbește, memorie"), și a tradus din Pușkin (în engleză) și din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll (în rusă). Cursurile sale despre literatură au fost publicate în două volume separate, unul despre literatura universală, iar celălalt despre literatura rusă. A fost un adversar al personajului lui Miguel de Cervantes, Don Quijote, și al lui Dostoievski. A fost distins cu National Book Foundation Medal, pentru activitatea sa literară.
În limba română, Editura Polirom a inaugurat în 2008 seria de autor Vladimir Nabokov.
Scrieri principale
În limba rusă
- Mașenka (1926)
- Rege, damă, valet (1928)
- Apărarea Lujin (1930)
- Ochiul (1930)
- Râsete în întuneric (1933)
- Disperare (1936)
- Invitație la eșafod (1938)
- Darul (1937-1938)
În limba engleză
- Adevărata viață a lui Sebastian Knight (1941)
- Lolita (1955)
- Pnin (1957)
- Foc palid (1962)
- Ada sau ardoarea. O cronică de familie (1969)
- Lucruri transparente (1972)
- Uită-te la arlechini (1974)
- The Original of Laura (roman neterminat, scris între 1975-1977, publicat pentru prima oară în 2009)
În limba română
- Lolita
- Ada sau ardoarea
- Vorbește, memorie
- Invitație la eșafod
- Ochiul
- Disperare
- Lucruri transparente
- Rege, damă, valet
- Povestirile lui Vladimir Nabokov
- Mașenka
- Originalul Laurei
- Apărarea Lujin
- Vrăjitorul
- Un hohot în beznă
- Adevărata viață a lui Sebastian Knight
- Pnin
- Blazon de bastard
- Privește-i pe arlechini!
- Darul
- Foc palid
- Glorie
- Scrisori către Vera
- Visele insomniacului: experimente cu timpul
Note
- ^ a b c d Guggenheim Fellows database
- ^ a b Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek
- ^ „Vladimir Nabokov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Vladimir Nabokov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Vladimir Nabokov, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Vladimir Nabokov, SNAC, accesat în
- ^ „Vladimir Nabokov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://www.montreux.ch/habiter-et-decouvrir/territoire/cimetieres, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://archive.nytimes.com/www.nytimes.com/books/97/03/02/lifetimes/nab-v-obit.html?_r=1 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b The Peerage
- ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d e f Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor)
Bibliografie
- Scriitori străini. Dicționar - Coordonator: Gabriela Danțiș. Autori: Eleonora Almosnino [Nora Iuga], Gabriela Danțiș, Rodica Pandele. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.
Legături externe
- Vladimir Nabokov, scriitor de epistole înamorate, 7 decembrie 2010, Adevărul
- Vladimir-Nabokov.org – Site of the Vladimir Nabokov French Society, Enchanted Researchers (Société française Vladimir Nabokov : Les Chercheurs Enchantés).
- "Nabokov under Glass" – New York Public Library exhibit.
- Herbert Gold (). „Vladimir Nabokov, The Art of Fiction No. 40”. The Paris Review.
- The Atlantic Monthly – Review of Nabokov's Butterflies
- "The Life and Works of Vladimir Nabokov". The New York Public Library, profile and lectures. 2002
- Lucrări de sau despre Vladimir Nabokov în biblioteci (catalog WorldCat)
- Vladimir Nabokov la Internet Speculative Fiction Database
- Vladimir Nabokov poetry ru
- Don Reynolds. Vladimir Nabokov în The Oregon Encyclopedia
- Nabokov Online Journal Arhivat în , la Wayback Machine.
- "The problem with Nabokov". By Martin Amis 14 November 2009
- "Talking about Nabokov" Arhivat în , la Wayback Machine. George Feifer, Russia Beyond the Headlines, 24 February 2010
- "The Gay Nabokov". Salon Magazine 17 May 2000
- BBC interviews 4 October 1969
- Nabokov Bibliography: All About Vladimir Nabokov in Print