Tamara a Georgiei

Tamara cea Mare

Regina Tamara, pictură în biserica din Vardzia
Date personale
Nume la nașteret̕amar mep̕e și Tamar Mepe Modificați la Wikidata
Născută1160
Mțheta, Mtskheta-Mtianeti⁠(d), Georgia Modificați la Wikidata
Decedată18 ianuarie 1213
(52–53 de ani)
Castelul Agarani
Înmormântatăgelat̕is monasteri[*][[gelat̕is monasteri (monastery in Georgia, Caucasus)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiGeorge al III-lea al Georgiei
Burduhan de Alania
Frați și suroriRusudan, daughter of George III of Georgia[*][[Rusudan, daughter of George III of Georgia (Georgian royal)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIuri Bogoliubski (1185–1187)
David Soslan (1191–1207)
CopiiGeorge al IV-lea
Rusudan
ReligieBiserica Ortodoxă Georgiană

Monograme regale
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriMepe[*][[Mepe (mode of address to a Georgian monarch)|​]]
Regină
Familie nobiliarăDinastia Bagrationi
Regina Georgiei
Domnie27 martie 1184 – 18 ianuarie 1213
Încoronare1178 ca și co-regentă
1184 ca regină
Mănăstirea din Gelati
PredecesorGeorge al III-lea
SuccesorGeorge al IV-lea
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tamara cea Mare (în georgiană თამარი, n. c. 1160 – d. 18 ianuarie 1213) a fost regină a Georgiei între anii 1184 și 1213, perioadă de timp numită ulterior „Epoca de Aur a Georgiei”.[1] Ea a făcut parte din dinastia Bagrationi și a fost prima femeie care a condus Georgia.

Tamara a fost căsătorită de două ori; primul său mariaj a fost între anii 1185–1187, cu cneazul rus' Iuri Bogoliubski, de care ulterior a divorțat și l-a expulzat din țară, reușind, mai apoi, să respingă încercările lui de a prelua tronul. Cel de-al doilea ales al Tamarei a fost, în 1191, cneazul alan David Soslan, cu care ea a avut doi copii, George și Rusudan, cei doi monarhi succesivi la tronul Georgiei.[2][3]

Georgia în 1213, aflată la cea mai mare extindere teritorială sub conducerea Reginei Tamara

Genealogie

Diagrama de mai jos prezintă arborele genealogic prescurtat al Tamarei și familiei sale, de la buneii săi până la nepoți.[4]

 
 
 
 
 
Demetrius I
Rege al Georgiei, 1125–1154
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
David al V-lea
Rege al Georgiei, 1154–1155
 
 
George al III-lea
Rege al Georgiei, 1155–1184
 
 
 
Burduhan de Alania
 
Rusudan
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Demna
 
 
 
 
Tamara
Regină a Georgiei, 1184–1213
 
 
1. Iuri Bogoliubski
 
 
?Rusudan
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
2. David Soslan
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
George al IV-lea
Rege al Georgiei, 1213–1223
 
Rusudan
Regină a Georgiei, 1223–1245
 
 
 
Ghias ad-din
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
David al VII-lea
Rege al Georgiei, 1247–1270
 
 
 
 
David al VI-lea
Rege al Georgiei, 1245–1293
 
Tamara
 

Referințe

  1. ^ Rapp (2003), p. 338.
  2. ^ Toumanoff (1966), "Armenia and Georgia", p. 623.
  3. ^ Allen (1932), p. 104.
  4. ^ Eastmond (1998), p. 262.

Bibliografie

Engleză

  • Alemany, Agusti (2000), Sources of the Alans: A Critical Compilation. Brill Publishers. ISBN 90-04-11442-4.
  • Allen, William Edward David (1932, reissued 1971), A History of the Georgian People: From the Beginning Down to the Russian Conquest in the Nineteenth Century. Taylor & Francis, ISBN 0-7100-6959-6.
  • Ciggaar, Krijnie & Teule, Herman (ed., 1996), East and West in the Crusader States. Peeters Publishers, ISBN 90-429-1287-1.
  • Eastmond, Antony (1998), Royal Imagery in Medieval Georgia. Penn State Press, ISBN 0-271-01628-0.
  • Humphreys, Stephen R. (1977), From Saladin to the Mongols: The Ayyubids of Damascus, 1193–1260. SUNY Press, ISBN 0-87395-263-4.
  • James, Liz (ed., 1997), Women, Men and Eunuchs: Gender in Byzantium. Routledge, ISBN 0-415-14686-0.
  • Khazanov, Anatoly M. & Wink, André (2001), Nomads in the Sedentary World. Routledge, ISBN 0-7007-1369-7.
  • Lordkipanidze, Mariam (1987), Georgia in the XI-XII Centuries. Tbilisi: Ganatleba.
  • Rapp Jr., Stephen H. (1993), "Coinage of T'amar, Sovereign of Georgia in Caucasia", Le Muséon 106/3–4: pp. 309–330.
  • Rapp, Stephen H. (2003), Studies In Medieval Georgian Historiography: Early Texts And Eurasian Contexts. Peeters Publishers, ISBN 90-429-1318-5.
  • Rayfield, Donald (2000), The Literature of Georgia: A History. Routledge, ISBN 0-7007-1163-5.
  • Salia, Kalistrat (1983). History of the Georgian Nation. (trans., Katharine Vivian.) (2nd ed.) Paris: Académie française.
  • Suny, Ronald Grigor (1994), The Making of the Georgian Nation. Indiana University Press, ISBN 0-253-20915-3.
  • Toumanoff, Cyril (1966), "Armenia and Georgia," The Cambridge Medieval History, vol. 4, pp. 593–637. Cambridge England: Cambridge University Press (Online version from Robert Bedrosian's Armenian History Workshop).
  • Toumanoff, Cyril (July 1940), "On the Relationship between the Founder of the Empire of Trebizond and the Georgian Queen Thamar", Speculum, Vol. 15, No. 3: pp. 299–312.
  • Vasiliev, Alexander (January 1936), "The Foundation of the Empire of Trebizond (1204–1222)", Speculum, Vol. 11, No. 1: pp. 3–37.

Georgiană

  • Javahișvili, Ivane (1983), ქართველი ერის ისტორია, ტ. 2. Arhivat în , la Wayback Machine. (History of the Georgian Nation, vol. 2). Tbilisi: Metsniereba.
  • Melikișvili, Giorgi & Anchabadze, Zurab (ed., 1979), საქართველოს ისტორიის ნარკვევები Arhivat în , la Wayback Machine., ტ. 3: საქართველო XI–XV საუკუნეებში (Studies in the History of Georgia, vol. 3: Georgia in the 11th–15th centuries). Tbilisi: Sabchota Sakartvelo.
  • Metreveli, Roin (1992), მეფე თამარი ("Queen Tamar"). Tbilisi: Ganatleba, ISBN 5-520-01229-6.

Rusă

  • Dondua, Varlam & Berdzenishvili, Niko (transl., comment., 1985), Жизнь царицы цариц Тамар (The Life of the Queen of Queens Tamar), English summary. Tbilisi: Metsniereba.
  • Vateĭshvili, Dzhuansher Levanovich (2003), Грузия и европейские страны. Очерки истории взаимоотношений, XIII-XIX века. Том 1. Грузия и Западная Европа, XIII-XVII века. Книга 1. ("Georgia and the European countries: studies of interrelationship in the 13th–19th centuries. Volume 1: Georgia and Western Europe, 13th–17th centuries. Book 1."). Nauka, ISBN 5-02-008869-2.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tamara a Georgiei
  • Georgian coins minted in Tamar's reign, Zeno.Ru – Oriental Coins Database.
  • Irakli Paghava, THE FIRST ARABIC COINAGE OF GEORGIAN MONARCHS: REDISCOVERING THE SPECIE OF DAVIT IV THE BUILDER (1089-1125), KING OF KINGS AND SWORD OF MESSIAH
Control de autoritate