Spațiu topologic

Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.

Ca definiție formală, un spațiu topologic este o pereche ( X , T ) {\displaystyle (X,{\mathcal {T}})} , cu T P ( X ) {\displaystyle {\mathcal {T}}\subseteq {\mathcal {P}}(X)} ( P ( X ) {\displaystyle {\mathcal {P}}(X)} desemnează mulțimea submulțimilor lui X), satisfăcând simultan următoarele proprietăți:

  1. T {\displaystyle \emptyset \in {\mathcal {T}}} și X T {\displaystyle X\in {\mathcal {T}}}
  2. dacă A , B T {\displaystyle A,B\in {\mathcal {T}}} , atunci A B T {\displaystyle A\cap B\in {\mathcal {T}}}
  3. dacă A T {\displaystyle {\mathcal {A}}\subseteq {\mathcal {T}}} , atunci A T {\displaystyle \bigcup {\mathcal {A}}\in {\mathcal {T}}}

Mulțimile din T {\displaystyle {\mathcal {T}}} se numesc mulțimi deschise. Proprietatea 1 spune că mulțimea vidă și spațiul însuși trebuie să fie mulțimi deschise. Proprietatea 2 cere ca orice intersecție de două mulțimi deschise să fie o mulțime deschisă; prin inducție matematică rezultă de aici că intersecția oricărei familii finite de mulțimi deschise este o mulțime deschisă. Proprietatea 3 cere ca reuniunea oricărei familii (nu neapărat finite) de mulțimi deschise să fie o mulțime deschisă.

Exemple

  1. T = { , X } {\displaystyle {\mathcal {T}}=\{\emptyset ,X\}} este topologia „cea mai grosieră” ce poate fi definită pe o mulțime.
  2. T = P ( X ) {\displaystyle {\mathcal {T}}={\mathcal {P}}(X)} este topologia „cea mai fină” ce poate fi definită, numită topologia discretă.
  3. Dacă d este o funcție distanță (o metrică) definită pe X (X este un spațiu metric), topologia indusă de metrica d are ca mulțimi deschise toate mulțimile care satisfac proprietatea că pentru fiecare punct există o bilă de rază nenulă inclusă în acea mulțime:
T = { A P ( X ) | x A , ε ( 0 , ) : B ( x , ε ) A } {\displaystyle {\mathcal {T}}=\{A\in {\mathcal {P}}(X)|\forall x\in A,\exists \varepsilon \in (0,\infty ):B(x,\varepsilon )\subseteq A\}}

unde B ( x , ε ) = { y X | d ( x , y ) < ε } {\displaystyle B(x,\varepsilon )=\{y\in X|d(x,y)<\varepsilon \}} este bila (deschisă) de centru x și de rază ε {\displaystyle \varepsilon } .

Vecinătăți

Articol principal: Vecinătate (matematică).

Se numește vecinătate a unui punct x X {\displaystyle x\in X} al unui spațiu topologic orice submulțime V X {\displaystyle V\subseteq X} ce conține o mulțime deschisă ce conține punctul x {\displaystyle x} : D T :   x D V {\displaystyle \exists D\in {\mathcal {T}}\,:\ x\in D\subseteq V} .


Submulțimi speciale ale unui spațiu topologic

Mulțimi închise

Articol principal: Mulțime închisă.

O submulțime a unui spațiu topologic X se numește închisă dacă complementul său față de spațiul X este o mulțime deschisă.

Din proprietățile mulțimilor deschisă rezultă că mulțimea vidă, întreg spațiul X, orice reuniune finită de mulțimi închise și orice intersecție (posibil infinită) de mulțimi închise este o mulțime închisă.

Mulțimi conexe

Articol principal: Conexitate (topologie).

O submulțime M a unui spațiu topologic X se numește conexă dacă nu există nici o acoperire a ei prin două mulțimi deschise disjuncte:

A , B T , A M , B M , A B = , A B M {\displaystyle \not \exists A,B\in {\mathcal {T}},A\cap M\neq \emptyset ,B\cap M\neq \emptyset ,A\cap B=\emptyset ,A\cup B\supseteq M}

Pentru întregul spațiu X, condiția de conexitate este echivalentă cu aceea de-a nu avea altă submulțime simultan închisă și deschisă decât mulțimea vidă și întregul spațiu.

Mulțimi compacte

Articol principal: Mulțime compactă.

O submulțime M a unui spațiu topologic X se numește compactă dacă din orice acoperire deschisă a ei se poate extrage o acoperire finită. Mai exact, pentru orice familie F T {\displaystyle {\mathcal {F}}\subseteq {\mathcal {T}}} satisfăcând F M {\displaystyle \bigcup {\mathcal {F}}\supseteq M} , există o subfamilie F 0 F {\displaystyle {\mathcal {F}}_{0}\subseteq {\mathcal {F}}} satisfăcând F 0 M {\displaystyle \bigcup {\mathcal {F}}_{0}\supseteq M} .

Extinderi ale conceptului

Pentru orice structură algebrică se poate introduce o topologie discretă.

Bibliografie

  • Andrei Iacob, Metode topologice în mecanica clasică, Editura Academiei RSR, 1973.

Vezi și

Portal icon Portal Matematică
  • v
  • d
  • m
Topologie
Domenii
  • Teoria generală
  • Algebrică
  • Combinatorică
  • Continuum
  • Diferențială
  • Geometrică
  • Mulțimi de numere
  • Omologie (Co-omologie)
Computer graphics rendering of a Klein bottle
Concepte de bază
Glosar/Liste
  • Subiecte
  • Publicații