Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina
| Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina | |||||
| Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina | |||||
| Socijalistička Republika Bosna i Hercegovina Социјалистичка Pепублика Босна и Херцеговина | |||||
| — O republică în cadrul Republici Socialiste Federative Iugoslavia — | |||||
| |||||
| |||||
 Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina (roșu), în cadrul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia | |||||
| Capitală | Sarajevo | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Limbă | sârbo-croată | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | stat socialist | ||||
| Legislativ | Parlamentarna skupština Bosne i Hercegovine[*][[Parlamentarna skupština Bosne i Hercegovine (highest legislative body of the country)|]] | ||||
| Istorie | |||||
| Date statistice | |||||
| Suprafață | |||||
| - | 51.129 km² | ||||
| Populație | |||||
| - est. | 4.377.053 loc. | ||||
| Densitate | 85,6 loc./km² | ||||
| Economie | |||||
| Monedă | Dinarul iugoslav | ||||
Modifică date / text  | |||||
Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina (sârbo-croată: Socijalistička Republika Bosna i Hercegovina, Социјалистичка Pепублика Босна и Херцеговина) a fost un stat socialist, și o țară constituțională a fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. Aceasta a fost predecesoarea actualei Bosnia și Herțegovina și a fost formată în timpul unei întâlniri a Rezistenței Antifasciste la Mrkonjić Grad la 25 noiembrie 1943. Republica Socialistă a dispărut în 1990, când instituțiile comuniste au fost abandonate, iar cele democratice au fost adoptate, în timp ce Bosnia și Herțegovina și-a declarat independența față de Iugoslavia în 1992.
Capitala republicii a fost orașul Sarajevo, care și-a păstrat acest statut și după independență.
Șefi de instituții
Președinți
- Președintele Consiliului Antifascist de Eliberarea Populară din Bosnia și Herțegovina
- Vojislav Kecmanović (25 noiembrie 1943 - 26 aprilie 1945)
- Președinții de Prezidiu a Adunării Populare
- Vojislav Kecmanović (26 aprilie 1945 - noiembrie 1946)
- Đuro Pucar (noiembrie 1946 - septembrie 1948)
- Vlado Segrt (septembrie 1948 - martie 1953)
- Președinții Adunării Populare
- Đuro Pucar (decembrie 1953 - iunie 1963)
- Ratomir Dugonjić (iunie 1963 - 1967)
- Džemal Bijedić (1967 - 1971)
- Hamdija Pozderac (1971 - mai 1974)
- Președinți de Președinție
- Ratomir Dugonjić (mai 1974 - aprilie 1978)
- Raif Dizdarević (aprilie 1978 - aprilie 1982)
- Branko Mikulić (aprilie 1982 - 26 aprilie 1984)
- Milanko Renovica (26 aprilie 1984 - 26 aprilie 1985)
- Munir Mesihović (26 aprilie 1985 - aprilie 1987)
- Mato Andrić (aprilie 1987 - aprilie 1988)
- Nikola Filipović (aprilie 1988 - aprilie 1989)
- Obrad Piljak (aprilie 1989 - 20 decembrie 1990)
Prim-miniștrii
- Prim-miniștrii Bosniei și Herțegovinei (parte a guvernului iugoslav)
- Rodoljub Čolaković (7 martie 1945 - 27 aprilie 1945)
- Prim-miniștrii
- Rodoljub Čolaković (27 aprilie 1945 - septembrie 1948)
- Đuro Pucar (septembrie 1948 - martie 1953)
- Președintele Consiliului Executiv
- Đuro Pucar (martie 1953 - decembrie 1953)
- Avdo Humo (decembrie 1953 - 1956)
- Osman Karabegović (1956 - 1963)
- Hasan Brkić (1963 - 1965)
- Rudi Kolak (1965 - 1967)
- Branko Mikulić (1967 - 1969)
- Dragutin Kosovac (1969 - aprilie 1974)
- Milanko Renovica (aprilie 1974 - 28 aprilie 1982)
- Seid Maglajlija (28 aprilie 1982 - 28 aprilie 1984)
- Gojko Ubiparip (28 aprilie 1984 - aprilie 1986)
- Josip Lovrenović (aprilie 1986 - aprilie 1988)
- Marko Ceranić (aprilie 1988 - 20 decembrie 1990)
Referințe
| ||||||||||||||
