Razia de la Velodromul de iarnă

Holocaust
Evrei pe rampa de selecţie de la Auschwitz, mai 1944
Evrei pe rampa de selecție a unui lagăr de exterminare
Responsabilitate
Germania Nazistă
Oameni
Promotorii Holocaustului
Adolf Hitler  • Heinrich Himmler  • Reinhard Heydrich
Adolf Eichmann  • Odilo Globocnik  • Theodor Eicke
Richard Glücks  • Ernst Kaltenbrunner  • Rudolf Höss
Christian Wirth  • Joseph Goebbels
Organizații
Partidul Nazist  • Schutzstaffel (SS)
Gestapo  • Sturmabteilung (SA)
Colaboratori din cel de al Doilea Război Mondial
Ideologi Naziști
Politici antisemite
Evreii în Europa
Evreii în Germania
Rromi (Țigani)
Polonezi
Prizonieri de război sovietici
Slavii Est Europeni
Homosexuali
Persoane cu dizabilități și handicap
Sârbi
Francmasoni
Martorii lui Iehova
Ghetouri
Białystok  • Budapesta  • Cluj  • Kovno
Cracovia  • Łódź  • Lublin
Lwów  • Minsk  • Riga
Vilna  • Varșovia
Ghetouri evreiești din Polonia ocupată
Lista ghetourilor naziste
Pogromuri
Kristallnacht
București
Dorohoi
Iași
Chișinău
Jedwabne
Kaunas
Lviv (Lvov)
Tykocin
Vel' d'Hiv
Wąsosz
Masacrele din Transilvania Ocupată
Galați
Odesa


Einsatzgruppen
Babi Yar
Bydgoszcz
Masacrul de la Camenița
Al IX-lea fort
Odesa
Piaśnica
Masacrul din Ponary
Masacrul din Rumbula
Erntefest
Soluția Finală
Conferința din Wannsee
Operațiunea Reinhard
Trenurile Holocaustului
Lagărele de concentrare
Sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial
Masacrul de la Wola
Marșul morții
Lagăre
Lagărele naziste de exterminare
Auschwitz-Birkenau  • Bełżec  • Chełmno
Jasenovac  • Majdanek  • Maly Trostenets
Sobibor  • Treblinka
Lagăre de concentrare naziste
Bergen-Belsen  • Bogdanovca  • Buchenwald
Dachau  • Gonars (Italia)  • Gross-Rosen
Herzogenbusch  • Janowska  • Kaiserwald
Mauthausen-Gusen  • Neuengamme  • Rab
Ravensbrück  • Sachsenhausen  • Sajmište
Salaspils  • Stutthof  • Theresienstadt
Uckermark  • Varșovia
Lagăre de tranzit și colectare
Belgia
Breendonk  • Mechelen
Franța
Gurs  • Drancy
Italia
Bolzano
Olanda
Amersfoort  • Westerbork
Divizii
SS-Totenkopfverbände
Concentration Camps Inspectorate
Politische Abteilung
Sanitätswesen
Metode de exterminare
Inmate identification
Gas van
Gas chamber
Exterminare prin muncă
Experimente medicale naziste
Sonderkommando
Rezistența
  • Partizani evrei
  • Bricha
Revolte din ghetouri
Varșovia
Białystok
Łachwa
Częstochowa
Urmări
Procesul de la Nurenberg
Denazificare
Bricha
Supraviețuitori rămași
Persoane strămutate
Acordul de despăgubiri dintre Israel și Germania de Vest
Liste
Supraviețuitori ai Holocaustului
Supraviețuitori ai Sobibor
Cronologia evenimentelor de la Treblinka
Victimele nazismului
Salvatori ai evreilor
Resurse
  • Distrugerea evreilor europeni
  • Funcționalism versus intenționalism
Comemorare
  • Zile de comemorare
  • Memoriale și muzee
Vezi și
Negarea Holocaustului
  • v
  • d
  • m

Razia de la Velodromul de iarnă (în franceză La Rafle du Vélodrome d'Hiver sau La Rafle du Vel d'Hiv) a fost cea mai mare razie și operație de arestare în masă de evrei realizată în Franța în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Ea a avut loc la 16 iulie 1942 și a vizat în special evrei străini sau apatrizi (fără cetățenie) refugiați în Franța. Obiectivul operației a fost restrângerea numărului de evrei din Franța ocupată de germani, potrivit cu planurile naziste de nimicire a evreilor din Europa.

Regimul colaboraționist de la Vichy a mobilizat sub codul Vânt de primăvară (Vent printanier) poliția franceză pentru a participa la această operație: în Parisul (aflat sub ocupația Germaniei), circa 4,500 polițiști' jandarmi și voluntari francezi au căutat și arestat circa 11,000 evrei. Într-o săptămână au fost arestați 13,152 evrei, inclusiv 4,115 copii.[1] De acolo ei au fost trimiși în lagărul de concentrare Drancy și în alte câteva locuri, în așteptarea deportării lor în lagăre de exterminare de pe partea din Polonia denumită de naziști „Guvernământul General”.

Mai puțin de o sută de persoane, dintre care nici un copil, au supraviețuit deportării.

Razia. Măsuri preliminare și planificare

În anul 1940 nordul Franței a fost ocupat de armata Germaniei naziste și anexat la al III+lea Reich În schimb, administrația sudului Franței a rămas, cu acordul Germaniei,în mâinile regimului colaboraționist de la Vichy, de sub conducerea mareșalului Philippe Pétain. Acestui regim îi era subordonată poliția din întreagă Franță. Până la ocuparea Franței de către Germania nazistă în anul 1940, nu se mai efectuaseră în țară recensăminte după apartenență religioasă sau etnică din anul 1872.

De aceea, din ordinul autorităților de ocupație, în octombrie 1940 s-a efectuat recensământul populației din Parisul ocupat și cu această ocazie au fost numărați în prefectura Sena, care cuprindea capitala Franței și suburbiile, circa 150,000 evrei. evreii au fost convocați să-și afirme identitatea evreiască în toate stațiile de poliție și la subprefecturile arondismentelor. Numele și adresele lor au fost înregistrate de poliție, în așa numitul registru Tolard, în care erau menționate și cetățenia, profesia și originea etnică. Circa 64,000 din cei 150,000 evreii înregistrați în registrul Tolard erau de origine străină, fiind refugiați din Europa de est, inclusiv Polonia și Rusia, din Germania, Austria, Cehoslovacia etc.

În 1942 oficiali germani și francezi au început pregătirile pentru organizarea unei razii în masă la Paris, ca parte din planurile de exterminare a evreilor din Europa. Razia urmărea arestarea a circa 25,000 evrei străini și fără cetățenie menționați în Fișierul Tulard. La acțiune au participat circa 4500 polițiști francezi care s-au folosit de 50 autobuze municipale.

Razia la Paris, denumită La Grande rafle du Vel d'Hiv, a avut loc la 16 - 17 iulie 1942. Au fost arestați 13,000 evrei, dintre care peste 4,000 copii. Arestările la domiciliile familiilor evreiești au început la orele 4 dimineața, și au inclus femei până la 55 ani, copii de la vârsta de 2 ani în sus, însoțiți de părinții lor, și bărbați între 16 și 60 ani. Au fost arestați și bolnavi aflați internați în spitale.

Un număr mare de evrei, care fuseseră în pericol de a fi prinși, s-au salvat, fiind între altele, preveniți de unii funcționari ai poliției. Mulți evrei fuseseră avertizați dinainte de diverși factori, din politie, din rezistență, zvonuri, crezând că arestările îi vor atinge numai pe bărbați, și din această cauză femeile și copiii nu au fost ascunși.

Ca prim loc de concentrare a evreilor a fost ales Velodromul de iarnă din Paris, un stadion acoperit construit în anul 1909,(ulterior demolat în 1959), din arondismentul 15, unde aveau loc de obicei curse de biciclete, de patinaj, meciuri de hockey, de box, și mitinguri politice. Persoanele singure sau fără copii au fost trimise direct la lagărul de la Drancy. Sub acoperișul de sticlă al velodromului temporatura ajunsese la cifre foarte înalte. Serviciile sanitare erau puține, iar oamenii strânși cu forța, aveau acces la puțină mâncare și băutură, furnizate de niște organizații de asistență. 30 din persoanele deținute au murit la fața locului. După 5 zile arestații adulți au fost duși în lagărele amenajate la Drancy, Beaune-la-Rolande și Pithiviers (Departamentul Loiret), iar de acolo, la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august 1942 au fost trimiși la Auschwitz, separați de copiii lor. Peste 3,000 prunci și copii au rămas singuri în lagărele de la Pithiviers și Beaune-la-Rolande. Ei au fost deportați în cele din urmă la Auschwitz la sfârșitul lunii august, neînsoțiți, în vagoane sigilate, printre adulți străini.

Circa o sută dintre evreii deținuți s-au sinucis înainte de deportarea în Polonia. În lunile următoare a continuat deportarea de evrei din Paris în ritm de circa 1,000 tot la 2-3 zile. Până la sfârșitul lui septembrie 1942 au fost deportați din Paris la Auschwitz circa 38,000 evrei. În 1945 au rămas dintre ei în viață 780.

Autoritățile locale au semnalat în rapoartele lor reacțiile publicului francez, multe din ele critice față de arestarea și deportarea evreilor, mai ales față de tratamentul cutremurător aplicat femeilor și pruncilor. Razia de pe velodromul Vel d'Hiv, organizată de autorități franceze și pusă în execuție de polițiști francezi,a rămas înscrisă în memoria națională franceză, ca simbol al responsabilității administrației franceze și al întregii națiuni față de Holocaustul evreilor din Franța.

Note

  1. ^ situl Institutului Yad Vashem

Bibliografie

Saul Friedländer The Years of extermination, Harper Collins Publishers,2006 pp.413-315

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Razia de la Velodromul de iarnă
  • Online Encyclopedia of Mass Violence: Case Study: The Vélodrome d'Hiver Round-up: July 16 and 17, 1942 en
  • Le monument commémoratif du quai de Grenelle à Paris fr
  • Le site de la memoire des conflits contemporains en région parisienne fr
  • Occupied France: Commemorating the Deportation Arhivat în , la Wayback Machine. en
  • additional photographs Arhivat în , la Wayback Machine. en
  • French government booklet fr
  • 1995 speech of President Chirac Arhivat în , la Wayback Machine. fr
  • 2012 speech of President François Hollande en
  • The Vel' d'Hiv Roundup Arhivat în , la Wayback Machine. at the online exhibition The Holocaust in France at Yad Vashem website
  • The trains of the Holocaust, by Hedi Enghelberg, digital book edition, www.amazon.com, The ENG Publishing, 2010-2012