Maria Ciobanu

Pentru alte persoane cu numele Maria Ciobanu, vedeți Maria Ciobanu (dezambiguizare).
Maria Ciobanu
Date personale
Nume la naștereMaria Diaconu
Născută (86 de ani), comuna Roșiile, județul Vâlcea, România
Roșiile, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIon Dolănescu Modificați la Wikidata
CopiiLeontina Văduva, Camelia Ciobanu, Ionuț Dolănescu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieCântăreață
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alte numeMaria Ciobanu  Modificați la Wikidata
OrigineRomână
Gen muzicalFolclor
Instrument(e)Voce
Ani de activitate1962 - prezent
Case de discuriElectrecord, Eurostar (casă de discuri), Oltenia Star Music
Interpretare cuIon Dolănescu, Liliana Ciobanu, Camelia Ciobanu, Ionuț Dolănescu
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios”
Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofițer[*]​ ()[1]  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăDiscografia Mariei Ciobanu  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Ciobanu (n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea,) este o interpretă de folclor românesc. Repertoriul său cuprinde peste 600 de piese înregistrate pe discuri, la Radio și TV: „Lie, ciocârlie”, „Aurelu’ mamei...”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată, roată...” ș.a.m.d. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu. A absolvit cele 7 clase elementare în comuna natală și a fost descoperită de cei care hotărau atunci destinul unor tinere talente în munca lor de valorificare a cântecului popular. A urmat studiile liceale la București, apoi Școala Populară de Artă din București.[2]

Studii

  • Școala de Artă Populară din București (1965)

Activitate profesională

  • [3]Debut pe Scena Ateneului Român alături de Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu” (1961)
  • Solistă la Ansamblul „Ciocârlia” (1962-2004)
  • În 1962 are loc prima filmare realizată de Televiziunea Română din concert.
  • Prima înregistrare în Societatea Română de Radiodifuziune a fost în 1964 cu orchestra Ansamblului Ciocârlia.[4]
  • Înregistrează primul disc de vinil la Electrecord în 1966 cu orchestra Victor Predescu.[4]
  • În 1969 înregistrează primul disc de vinil cu Ion Dolănescu.[4]
  • Arhicunoscutul Lie ciocârlie l-a înregistrat în 1973, la Societatea Română de Radiodifuziune, iar apoi la Electrecord în 1974.
  • Prima casetă Electrecord a fost lansată în 1975. [5]
  • În 1982 Înregistrează un disc în Iugoslavia.[6]
  • În 1982 înregistrează un disc alături de fiica sa, Liliana Ciobanu, la firma de înregistrări Electrecord.
  • În 1988 participă în Primul Concert Tezaur Folcloric realizat de Mărioara Murărescu.
  • Până în 1995 artista a înregistrat 24 de discuri de vinil la firma de înregistrări Electrecord.
  • Colaborează cu toate marile orchestre de muzică populară din țară, cântând sub bagheta unor dirijori maeștri: Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Zamfir, Victor Predescu ș.a.
  • A concertat în toată lumea, cunoscând personalități marcante ale lumii muzicale: Placido Domingo, Jose Careras, Luciano Pavarotti, Viorica Cortez, Roberto Alagna ș.a.

Discografie

Articol principal: Discografia Mariei Ciobanu.

Premii și distincții

  • Distinsă de 2 ori cu „Discul de Aur"
  • Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Maria Ciobanu, la 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[7] Tot el i-a conferit, la 7 februarie 2004, și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - „Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[8]

În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României. După eveniment a urmat un dineu în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș. Printre personalitățile care au mai fost decorate s-au aflat Draga Olteanu-Matei și Stelian Tănase, președintele-director general al Televiziunii Române, care au primit Ordinul Coroana României în grad de Ofițer, și interpreta de muzică populară Sofia Vicoveanca.[9]

A murit doamna Maria Ciobanu! Și-a întipărit numele în istorie (capital.ro)

Note

  1. ^ Art 1 | Decret 36/2004, Lege5, accesat în  
  2. ^ Petria, Petre (). ”Prezențe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii și al științei naționale. Mic dicționar”. Offsetcolor. p. 17. 
  3. ^ Citare goală (ajutor) 
  4. ^ a b c „Discografia Mariei Ciobanu”. 
  5. ^ „Maria Ciobanu- Maria Ciobanu”. 
  6. ^ „Marija Čobanu* I Miodrag Anđelović I Ansambl Miodraga Anđelovića – Lie Čokrlie”. 
  7. ^ Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale, text publicat în Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002.
  8. ^ Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.
  9. ^ Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu, printre personalitățile decorate de Regele Mihai - Mediafax

Bibliografie

  • Tiberiu Alexandru, text de prezentare pe coperta LP-ului Dulce floare-i tinerețea (ST-EPE 01954)

Legături externe

  • Maria Ciobanu – Ciocârlia Gorjului[nefuncțională], 26 februarie 2008, Jurnalul Național
  • “Astăzi e ziua ta...”: Maria Ciobanu[nefuncțională], 3 septembrie 2008, Roxana Vintila, Jurnalul Național
  • Astăzi e ziua ta: Maria Ciobanu[nefuncțională], 2 septembrie 2011, Ramona Vintila, Jurnalul Național
  • Dumnezeu îi e martor[nefuncțională], 30 iunie 2008, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Maria Ciobanu: Dolănescu mă bătea și mă înșela! Arhivat în , la Wayback Machine., 3 iunie 2009, Bihoreanul
  • Ediție de colecție - Maria Ciobanu, 3 martie 2008, Jurnalul Național
  • În valea copilăriei[nefuncțională], 3 martie 2008, Carmen Anghel, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Debutul[nefuncțională], 3 martie 2008, Carmen Anghel, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Hăulita[nefuncțională], 3 martie 2008, Carmen Anghel, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Emoții la spectacole[nefuncțională], 3 martie 2008, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Trei floricele[nefuncțională], 3 martie 2008, Carmen Anghel, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • O viață de cântec[nefuncțională], 17 octombrie 2010, Carmen Anghel, Jurnalul Național
  • Putere magică[nefuncțională], 3 martie 2008, Mihai Stirbu, Ramona Vintila, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • La casa noastră din deal[nefuncțională], 3 martie 2008, Anca Alexe, Jurnalul Național
  • Modestie[nefuncțională], 3 martie 2008, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
  • Creatoarea[nefuncțională], 3 martie 2008, Anca Alexe, Jurnalul Național
  • Lie, Ciocârlie[nefuncțională], 3 martie 2008, Roxana Vintila, Jurnalul Național
  • Privighetoarea inimilor[nefuncțională], 3 martie 2008, Roxana Vintila, Jurnalul Național
  • Noblețea sufletului[nefuncțională], 3 martie 2008, Luminita Ciobanu, Roxana Vintila, Ionut Raduica, Jurnalul Național
  • Cântă satul oltenesc[nefuncțională], 3 martie 2008, Mihai Stirbu, Roxana Vintila, Jurnalul Național
  • A noastră Mărie[nefuncțională], 3 martie 2008, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
  • Pasărea măiastră[nefuncțională], 3 martie 2008, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
Control de autoritate

A murit doamna Maria Ciobanu! Și-a întipărit numele în istorie (capital.ro)

[1]A murit doamna Maria Ciobanu! Și-a întipărit numele în istorie (capital.ro)

  1. ^ Stancu, Cristiana (). „A murit doamna Maria Ciobanu! Un erou neștiut. Şi-a întipărit numele în istorie la Revoluţie” (în Romanian). Capital. Accesat în . Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)