Biserica de lemn din Vrâncioaia

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vrâncioaia, comuna Vrâncioaia, județul Vrancea, foto: iulie 2011.
Biserica (sud-vest)
Interiorul navei
Ușile împărătești, demontate și păstrate în siguranță
Masa altarului
Sfânta Cruce și Moleniile

Biserica de lemn din Vrâncioaia, comuna Vrâncioaia, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVIII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 cod LMI VN-II-m-A-06571.

Istoric și trăsături

Biserica Sfântul Nicolae din Vrâncioaia poate fi datată pe baza unor inscripții în chirilică de pe bârnele din lemn. Acestea au fost descoperite datorită lucrărilor de refacere a monumentului începute în vara anului 2003. În partea de sud a pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla văliatu 7286 (1778) și era domn Ghica Vodă protopop era Neculaiu Vidra(ș)cu”[1]. Pe o bârnă din lemn situată în partea de nord se găsește înscrierea: „să știe de cându s-au șindrilitu biserica let 7290 (1782) Mai 25...popa Cristian Ștefan”[2]. Putem afirma că 1778 este anul sfințirii și începerii construcției, iar anul 1782 ca definitivare.

Planul bisericii „Sfântul Nicolae” este monovanat, având pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în constructie. Accesul în incintă se face printr-o ușă din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră.

Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu.

În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări de restaurare și reparații la acoperiș și la temelie, punându-se în valoare inscripțiile in chirilică săpate pe bârnele din pronaos, în urma decapărilor interioare.

Note

  1. ^ Conea, I., (1997), Vrancea - geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Ed. Academiei, București;
  2. ^ Damian, N., (2008 b), The long – term development of Vrancea's Country through cultural tourism. Cultural Geography Considerations, Hyperion University of Bucharest, Department of Geography, Annals, geographical series, tome VIII - IX, p. 204 – 209, Published by Transversal Press, Bucharest.

Bibliografie

  • Cherciu, I., (2003), Bisericile de lemn din Țara Vrancei factor de identitate culturală, Ed. Enciclopedică, București
  • Pavel, Lelia, (2005), Bisericile de lemn din jud. Vrancea, Ed. Pallas, Focșani
  • Nicolae DAMIAN, Alexandra TĂTARU-Bisericile din lemn, potențial turistic geocultural. Studiu de caz: ,,Țara Vrancei” în MILCOVIA, Revistă regională de studii, Focșani, Seria a III-a, An IV, Nr. 9, decembrie 2009
  • Cristache-Panait, Ioana și Elian, Titu (). „Bisericile de lemn din Moldova”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1972 (2): 39–59. 

Vezi și

Legături externe

  • CIMEC - Fișă monument Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument

Imagini din exterior

Imagini din interior


v  d  m
Biserici de lemn din județul Vrancea

Anghelești · Blidari · Câmpuri · Chițcani · Costișa · Cotești · Coza · Gugești · Herăstrău · Jariștea · Jitia I · Jitia II · Lărgășeni · Mănăstirea Lepșa · Mănăstioara · Mănăstirea Dălhăuți · Mănăstirea Tarnița · Nănești · Nistorești · Odobasca · Păulești · Poiana · Prisaca · Răcoasa · Rotilești · Ruginești · Spinești · Spulber · Străjescu · Străoane de Jos · Străoane de Sus · Valea Neagră · Valea Sării · Varnița · Văleni-Străoane · Vetrești-Herăstrău · Vrâncioaia · Zăbrăuți

Biserica Mănăstirii Lepşa